Psalmul 78

1. (O cantare a lui Asaf.) Asculta, poporul meu, invataturile mele! Luati aminte la cuvintele gurii mele!

2. Imi deschid gura si vorbesc in pilde, vestesc intelepciunea vremurilor stravechi.

3. Ce am auzit, ce stim, ce ne-au povestit parintii nostri,

4. nu vom ascunde de copiii lor; ci vom vesti neamului de oameni care va veni laudele Domnului, puterea Lui, si minunile pe cari le-a facut.

5. El a pus o marturie in Iacov, a dat o lege in Israel, si a poruncit parintilor nostri sa-si invete in ea copiii,

6. ca sa fie cunoscuta de cei ce vor veni dupa ei, de copiii cari se vor naste, si cari, cand se vor face mari, sa vorbeasca despre ea copiilor lor;

7. pentruca acestia sa-si puna increderea in Dumnezeu, sa nu uite lucrarile lui Dumnezeu, si sa pazeasca poruncile Lui.

8. Sa nu fie, ca parintii lor, un neam neascultator si razvratit, un neam, care n'avea o inima tare, si al carui duh nu era credincios lui Dumnezeu!

9. Fiii lui Efraim, inarmati si tragand cu arcul, au dat dosul in ziua luptei,

10. pentruca n'au tinut legamantul lui Dumnezeu, si n'au voit sa umble intocmai dupa Legea Lui.

11. Au dat uitarii lucrarile Lui, minunile Lui, pe cari li le aratase.

12. Inaintea parintilor lor, El facuse minuni in tara Egiptului, in campia Toan.

13. A despartit marea, si le-a deschis un drum prin ea, ridicand apele ca un zid.

14. I-a calauzit ziua cu un nor, si toata noaptea cu lumina unui foc stralucitor.

15. A despicat stanci in pustie, si le-a dat sa bea ca din niste valuri cu ape multe.

16. A facut sa tasneasca izvoare din stanci, si sa curga ape ca niste rauri.

17. Dar ei tot n'au incetat sa pacatuiasca impotriva Lui, n'au incetat sa se razvrateasca impotriva Celui Prea Inalt in pustie.

18. Au ispitit pe Dumnezeu in inima lor, cerand mancare dupa poftele lor.

19. Au vorbit impotriva lui Dumnezeu, si au zis: "Oare va putea Dumnezeu sa puna o masa in pustie?

20. Iata ca El a lovit stanca, de au curs ape, si s-au varsat siroaie. Dar va putea El sa dea si pane, sau sa faca rost de carne poporului Sau?"

21. Domnul a auzit, si S-a maniat. Un foc s-a aprins impotriva lui Iacov, si s-a starnit impotriva lui Israel mania Lui,

22. pentruca n'au crezut in Dumnezeu, pentruca n'au avut incredere in ajutorul Lui.

23. El a poruncit norilor de sus, si a deschis portile cerurilor:

24. a plouat peste ei mana de mancare, si le-a dat grau din cer.

25. Au mancat cu totii panea celor mari, si le-a trimes mancare sa se sature.

26. A pus sa sufle in ceruri vantul de rasarit, si a adus, prin puterea Lui, vantul de miazazi.

27. A plouat peste ei carne ca pulberea, si pasari inaripate, cat nisipul marii;

28. le-a facut sa cada in mijlocul taberii lor, dejur imprejurul locuintelor lor.

29. Ei au mancat si s-au saturat din destul: Dumnezeu le-a dat ce dorisera.

30. Dar n'apucasera sa-si stampere bine pofta, mancarea le era inca in gura,

31. cand s-a starnit mania lui Dumnezeu impotriva lor, a lovit de moarte pe cei mai tari din ei, si a doborat pe tinerii lui Israel.

32. Cu toate acestea, ei n'au incetat sa pacatuiasca, si n'au crezut in minunile Lui.

33. De aceea, El le-a curmat zilele ca o suflare, le-a curmat anii printr'un sfarsit napraznic.

34. Cand ii lovea de moarte, ei Il cautau, se intorceau si se indreptau spre Dumnezeu;

35. isi aduceau aminte ca Dumnezeu este Stanca lor, si ca Dumnezeul Autoputernic este Izbavitorul lor.

36. Dar Il inselau cu gura, si-l minteau cu limba.

37. Inima nu le era tare fata de El, si nu erau credinciosi legamantului Sau.

38. Totus, in indurarea Lui, El iarta nelegiuirea si nu nimiceste; Isi opreste de multe ori mania si nu da drumul intregei Lui urgii.

39. El Si-a adus deci aminte ca ei nu erau decat carne, o suflare care trece si nu se mai intoarce.

40. Decateori s-au razvratit ei impotriva Lui in pustie! Decateori L-au maniat ei in pustietate!

41. Da, n'au incetat sa ispiteasca pe Dumnezeu, si sa intarate pe Sfantul lui Israel.

42. Nu si-au mai adus aminte de puterea Lui, de ziua, cand i-a izbavit de vrajmas,

43. de minunile, pe cari le-a facut in Egipt, si de semnele Lui minunate din campia Toan.

44. Cum le-a prefacut raurile in sange, si n'au putut sa bea din apele lor.

45. Cum a trimes impotriva lor niste muste otravitoare, cari i-au mancat, si broaste, cari i-au nimicit.

46. Cum le-a dat holdele prada omizilor, rodul muncii lor prada lacustelor.

47. Cum le-a prapadit viile, batandu-le cu piatra, si smochinii din Egipt cu grindina.

48. Cum le-a lasat vitele prada grindinei, si turmele prada focului cerului.

49. El Si-a aruncat impotriva lor mania Lui aprinsa, urgia, iutimea si necazul: o droaie de ingeri aducatori de nenorociri.

50. Cum Si-a dat drum slobod maniei, nu le-a scapat sufletul dela moarte, si le-a dat viata prada molimei;

51. cum a lovit pe toti intaii nascuti din Egipt, parga puterii in corturile lui Ham.

52. Cum a pornit pe poporul Sau ca pe niste oi, si i-a povatuit ca pe o turma in pustie.

53. Cum i-a dus fara nici o grija, ca sa nu le fie frica, iar marea a acoperit pe vrajmasii lor.

54. Cum i-a adus spre hotarul Lui cel sfant, spre muntele acesta, pe care dreapta Lui l-a castigat.

55. Cum a izgonit neamurile dinaintea lor, le-a impartit tara in parti de mostenire, si a pus semintiile lui Israel sa locuiasca in corturile lor.

56. Dar ei au ispitit pe Dumnezeul Prea Inalt, s-au razvratit impotriva Lui, si n'au tinut poruncile Lui.

57. Ci s-au departat si au fost necredinciosi, ca si parintii lor, s-au abatut la o parte, ca un arc inselator,

58. L-au suparat prin inaltimile lor, si I-au starnit gelozia cu idolii lor.

59. Dumnezeu a auzit, si S-a maniat, si a urgisit rau de tot pe Israel.

60. A parasit locuinta Lui din Silo, cortul in care locuia intre oameni.

61. Si-a dat slava prada robiei, si maretia Lui in manile vrajmasului.

62. A dat prada sabiei pe poporul Lui, si S-a maniat pe mostenirea Lui.

63. Pe tinerii lui i-a ars focul, si fecioarele lui n'au mai fost sarbatorite cu cantari de nunta.

64. Preotii sai au cazut ucisi de sabie, si vaduvele lui nu s-au bocit.

65. Atunci Domnul S-a trezit, ca unul care a dormit, ca un viteaz imbarbatat de vin,

66. si a lovit pe protivnicii Lui, cari fugeau, acoperindu-i cu vecinica ocara.

67. Insa a lepadat cortul lui Iosif, si n'a ales semintia lui Efraim;

68. ci a ales semintia lui Iuda, muntele Sionului, pe care-l iubeste.

69. Si-a zidit sfantul locas ca cerurile de inalt, si tare ca pamantul, pe care l-a intemeiat pe veci.

70. A ales pe robul Sau David, si l-a luat dela staulele de oi.

71. L-a luat dindaratul oilor, cari alaptau, ca sa pasca pe poporul Sau Iacov, si pe mostenirea Sa Israel.

72. Si David i-a carmuit cu o inima neprihanita, si i-a povatuit cu mani pricepute.