Psalmul 77

1. (Catre mai marele cantaretilor. Dupa Iedutun. Un psalm al lui Asaf.) Strig cu glasul meu catre Dumnezeu, strig cu glasul meu catre Dumnezeu, si El ma va asculta.

2. In ziua necazului meu, caut pe Domnul; noaptea, manile imi stau intinse fara curmare; sufletul meu nu vrea nicio mangaiere.

3. Mi-aduc aminte de Dumnezeu, si gem; ma gandesc adanc in mine, si mi se mahneste duhul.

4. Tu imi tii ploapele deschise; si, de mult ce ma framant, nu pot vorbi.

5. Ma gandesc la zilele de demult, la anii de odinioara.

6. Ma gandesc la cantarile mele noaptea, cuget adanc in launtrul inimii mele, imi cade duhul pe ganduri, si zic:

7. "Va lepada Domnul pentru totdeauna? Si nu va mai fi El binevoitor?

8. S-a ispravit bunatatea Lui pe vecie? S-a dus fagaduinta Lui pentru totdeauna?

9. A uitat Dumnezeu sa aiba mila? Si-a tras El, in mania Lui, inapoi indurarea?"

10. Atunci imi zic: "Ceeace ma face sa sufar, este ca dreapta Celui Prea Inalt nu mai este aceeas"...

11. Dar tot voi lauda lucrarile Domnului, caci imi aduc aminte de minunile Tale de odinioara;

12. da, ma voi gandi la toate lucrarile Tale, si voi lua aminte la toate ispravile Tale.

13. Dumnezeule, caile Tale sunt sfinte! Care Dumnezeu este mare ca Dumnezeul nostru?

14. Tu esti Dumnezeul, care faci minuni; Tu Ti-ai aratat puterea printre popoare.

15. Prin bratul Tau, Tu ai izbavit pe poporul Tau, pe fiii lui Iacov si ai lui Iosif.

16. Cand Te-au vazut apele, Dumnezeule, cand Te-au vazut apele, s-au cutremurat, si adancurile s-au miscat.

17. Norii au turnat apa cu galeata, tunetul a rasunat in nori, si sagetile Tale au sburat in toate partile.

18. Tunetul Tau a isbucnit in vartej de vant, fulgerile au luminat lumea: pamantul s-a miscat si s-a cutremurat.

19. Ti-ai croit un drum prin mare, o carare prin apele cele mari, si nu Ti s-au mai cunoscut urmele.

20. Ai povatuit pe poporul Tau ca pe o turma, prin mana lui Moise si Aaron.