1. Laudati pe Domnul! Laudati pe Dumnezeu in Locasul Lui cel sfant, laudati-L in intinderea cerului, unde se arata puterea Lui!
2. Laudati-L pentru ispravile Lui cele mari, laudati-L, dupa marimea Lui nemarginita!
3. Laudati-L cu sunet de trambita, laudati-L cu alauta si arfa!
4. Laudati-L cu timpane si cu jocuri, laudati-L, cantand cu instrumente cu coarde si cu cavalul.
5. Laudati-L cu chimvale sunatoare, laudati-L cu chimvale zanganitoare!
6. Tot ce are suflare, sa laude pe Domnul! Laudati pe Domnul!
joi, 9 aprilie 2009
Psalmul 149
1. Laudati pe Domnul! Cantati Domnului o cantare noua, cantati laudele Lui in adunarea credinciosilor Lui!
2. Sa se bucure Israel de Cel ce l-a facut, sa se veseleasca fiii Sionului de Imparatul lor!
3. Sa laude Numele Lui cu jocuri, sa-L laude cu toba si cu arfa!
4. Caci Domnul are placere de poporul Sau, si slaveste pe cei nenorociti, mantuindu-i.
5. Sa salte de bucurie credinciosii Lui imbracati in slava, sa scoata strigate de bucurie in asternutul lor!
6. Laudele lui Dumnezeul sa fie in gura lor, si sabia cu doua taisuri in mana lor,
7. ca sa faca razbunare asupra neamurilor, si sa pedepseasca popoarele;
8. sa lege pe imparatii lor cu lanturi, si pe mai marii lor cu obezi de fer,
9. ca sa aduca la indeplinire impotriva lor judecata scrisa! Aceasta este o cinste pentru toti credinciosii Lui. Laudati pe Domnul!
2. Sa se bucure Israel de Cel ce l-a facut, sa se veseleasca fiii Sionului de Imparatul lor!
3. Sa laude Numele Lui cu jocuri, sa-L laude cu toba si cu arfa!
4. Caci Domnul are placere de poporul Sau, si slaveste pe cei nenorociti, mantuindu-i.
5. Sa salte de bucurie credinciosii Lui imbracati in slava, sa scoata strigate de bucurie in asternutul lor!
6. Laudele lui Dumnezeul sa fie in gura lor, si sabia cu doua taisuri in mana lor,
7. ca sa faca razbunare asupra neamurilor, si sa pedepseasca popoarele;
8. sa lege pe imparatii lor cu lanturi, si pe mai marii lor cu obezi de fer,
9. ca sa aduca la indeplinire impotriva lor judecata scrisa! Aceasta este o cinste pentru toti credinciosii Lui. Laudati pe Domnul!
Psalmul 148
1. Laudati pe Domnul! Laudati pe Domnul din inaltimea cerurilor, laudati-L in locurile cele inalte!
2. Laudati-L toti ingerii Lui! Laudati-L, toate ostirile Lui!
3. Laudati-L, soare si luna, laudati-L, toate stelele luminoase!
4. Laudati-L, cerurile cerurilor, si voi, ape, cari santeti mai pe sus de ceruri!
5. Sa laude Numele Domnului, caci El a poruncit si au fost facute,
6. le-a intarit pe veci de veci; le-a dat legi, si nu le va calca.
7. Laudati pe Domnul de jos de pe pamant, balauri de mare, si adancuri toate;
8. foc si grindina, zapada si ceata, vanturi napraznice, cari impliniti poruncile Lui,
9. munti si dealuri toate, pomi roditori, si cedri toti,
10. fiare si vite toate, taratoare si pasari inaripate,
11. imparati ai pamantului si popoare toate, voievozi si toti judecatorii pamantului,
12. tineri si tinere, batrani si copii!
13. Sa laude Numele Domnului! Caci numai Numele Lui este inaltat: maretia Lui este mai pe sus de pamant si de ceruri.
14. El a inaltat taria poporului Sau: iata o pricina de lauda pentru toti credinciosii Lui, pentru copiii lui Israel, popor de langa El. Laudati pe Domnul!
2. Laudati-L toti ingerii Lui! Laudati-L, toate ostirile Lui!
3. Laudati-L, soare si luna, laudati-L, toate stelele luminoase!
4. Laudati-L, cerurile cerurilor, si voi, ape, cari santeti mai pe sus de ceruri!
5. Sa laude Numele Domnului, caci El a poruncit si au fost facute,
6. le-a intarit pe veci de veci; le-a dat legi, si nu le va calca.
7. Laudati pe Domnul de jos de pe pamant, balauri de mare, si adancuri toate;
8. foc si grindina, zapada si ceata, vanturi napraznice, cari impliniti poruncile Lui,
9. munti si dealuri toate, pomi roditori, si cedri toti,
10. fiare si vite toate, taratoare si pasari inaripate,
11. imparati ai pamantului si popoare toate, voievozi si toti judecatorii pamantului,
12. tineri si tinere, batrani si copii!
13. Sa laude Numele Domnului! Caci numai Numele Lui este inaltat: maretia Lui este mai pe sus de pamant si de ceruri.
14. El a inaltat taria poporului Sau: iata o pricina de lauda pentru toti credinciosii Lui, pentru copiii lui Israel, popor de langa El. Laudati pe Domnul!
Psalmul 147
1. Laudati pe Domnul! Caci este frumos sa laudam pe Dumnezeul nostru, caci este placut, si se cuvine sa-L laudam.
2. Domnul zideste iaras Ierusalimul, strange pe surghiunitii lui Israel;
3. tamaduieste pe cei cu inima zdrobita, si le leaga ranile.
4. El socoteste numarul stelelor, si le da nume la toate.
5. Mare este Domnul nostru si puternic prin taria Lui, priceperea Lui este fara margini.
6. Domnul sprijineste pe cei nenorociti, si doboara pe cei rai la pamant.
7. Cantati Domnului cu multamiri, laudati pe Dumnezeul nostru cu arfa!
8. El acopere cerul cu nori, pregateste ploaia pentru pamant, si face sa rasara iarba pe munti.
9. El da hrana vitelor, si puilor corbului cand striga.
10. Nu de puterea calului Se bucura El, nu-Si gaseste placerea in picioarele omului.
11. Domnul iubeste pe cei ce se tem de El, pe cei ce nadajduiesc in bunatatea Lui.
12. Lauda pe Domnul, Ierusalime, lauda pe Dumnezeul tau, Sioane!
13. Caci El intareste zavoarele portilor, El binecuvinteaza pe fiii tai in mijlocul tau;
14. El da pace tinutului tau, si te satura cu cel mai bun grau
15. El Isi trimete poruncile pe pamant, Cuvantul Lui alearga cu iuteala mare.
16. El da zapada ca lana, El presara bruma alba ca cenusa;
17. El Isi asvarle ghiata in bucati; cine poate sta inaintea frigului Sau?
18. El Isi trimete Cuvantul Sau, si le topeste; pune sa sufle vantul Lui, si apele curg.
19. El descopere lui Iacov Cuvantul Sau, lui Israel legile si poruncile Sale.
20. El n-a lucrat asa cu toate neamurile, si ele nu cunosc poruncile Lui. Laudati pe Domnul!
2. Domnul zideste iaras Ierusalimul, strange pe surghiunitii lui Israel;
3. tamaduieste pe cei cu inima zdrobita, si le leaga ranile.
4. El socoteste numarul stelelor, si le da nume la toate.
5. Mare este Domnul nostru si puternic prin taria Lui, priceperea Lui este fara margini.
6. Domnul sprijineste pe cei nenorociti, si doboara pe cei rai la pamant.
7. Cantati Domnului cu multamiri, laudati pe Dumnezeul nostru cu arfa!
8. El acopere cerul cu nori, pregateste ploaia pentru pamant, si face sa rasara iarba pe munti.
9. El da hrana vitelor, si puilor corbului cand striga.
10. Nu de puterea calului Se bucura El, nu-Si gaseste placerea in picioarele omului.
11. Domnul iubeste pe cei ce se tem de El, pe cei ce nadajduiesc in bunatatea Lui.
12. Lauda pe Domnul, Ierusalime, lauda pe Dumnezeul tau, Sioane!
13. Caci El intareste zavoarele portilor, El binecuvinteaza pe fiii tai in mijlocul tau;
14. El da pace tinutului tau, si te satura cu cel mai bun grau
15. El Isi trimete poruncile pe pamant, Cuvantul Lui alearga cu iuteala mare.
16. El da zapada ca lana, El presara bruma alba ca cenusa;
17. El Isi asvarle ghiata in bucati; cine poate sta inaintea frigului Sau?
18. El Isi trimete Cuvantul Sau, si le topeste; pune sa sufle vantul Lui, si apele curg.
19. El descopere lui Iacov Cuvantul Sau, lui Israel legile si poruncile Sale.
20. El n-a lucrat asa cu toate neamurile, si ele nu cunosc poruncile Lui. Laudati pe Domnul!
Psalmul 146
1. Laudati pe Domnul! Lauda, suflete, pe Domnul!
2. Voi lauda pe Domnul cat voi trai, voi lauda pe Dumnezeul meu cat voi fi.
3. Nu va incredeti in cei mari, in fiii oamenilor, in cari nu este ajutor.
4. Suflarea lor trece, se intorc in pamant, si in aceeas zi le pier si planurile lor.
5. Ferice de cine are ca ajutor pe Dumnezeul lui Iacov, ferice de cine-si pune nadejdea in Domnul, Dumnezeul sau!
6. El a facut cerurile si pamantul, marea si tot ce este in ea. El tine credinciosia in veci.
7. El face dreptate celor asupriti; da pane celor flamanzi: Domnul izbaveste pe prinsii de razboi;
8. Domnul deschide ochii orbilor; Domnul indreapta pe cei incovoiati; Domnul iubeste pe cei neprihaniti.
9. Domnul ocroteste pe cei straini, sprijineste pe orfan si pe vaduva, dar rastoarna calea celor rai.
10. Domnul imparateste in veci; Dumnezeul tau, Sioane, ramane din veac in veac! Laudati pe Domnul!
2. Voi lauda pe Domnul cat voi trai, voi lauda pe Dumnezeul meu cat voi fi.
3. Nu va incredeti in cei mari, in fiii oamenilor, in cari nu este ajutor.
4. Suflarea lor trece, se intorc in pamant, si in aceeas zi le pier si planurile lor.
5. Ferice de cine are ca ajutor pe Dumnezeul lui Iacov, ferice de cine-si pune nadejdea in Domnul, Dumnezeul sau!
6. El a facut cerurile si pamantul, marea si tot ce este in ea. El tine credinciosia in veci.
7. El face dreptate celor asupriti; da pane celor flamanzi: Domnul izbaveste pe prinsii de razboi;
8. Domnul deschide ochii orbilor; Domnul indreapta pe cei incovoiati; Domnul iubeste pe cei neprihaniti.
9. Domnul ocroteste pe cei straini, sprijineste pe orfan si pe vaduva, dar rastoarna calea celor rai.
10. Domnul imparateste in veci; Dumnezeul tau, Sioane, ramane din veac in veac! Laudati pe Domnul!
Psalmul 145
1. (O cantare de lauda a lui David.) Te voi inalta, Dumnezeule, Imparatul meu, si voi binecuvanta Numele Tau in veci de veci.
2. In fie care zi Te voi binecuvanta, si voi lauda Numele Tau in veci de veci.
3. Mare este Domnul si foarte vrednic de lauda, si marimea Lui este nepatrunsa.
4. Fiecare neam de om sa laude lucrarile Tale, si sa vesteasca ispravile Tale cele mari!
5. Voi spune stralucirea slavita a maretiei Tale, si voi canta minunile Tale.
6. Oamenii vor vorbi de puterea Ta cea infricosata, si eu voi povesti marimea Ta.
7. Sa se trambiteze aducerea aminte de nemarginita Ta bunatate, si sa se laude dreptatea Ta!
8. Domnul este milostiv si plin de indurare, indelung rabdator si plin de bunatate.
9. Domnul este bun fata de toti, si indurarile Lui se intind peste toate lucrarile Lui.
10. Toate lucrarile Tale Te vor lauda, Doamne! Si credinciosii Tai Te vor binecuvanta.
11. Vor spune slava imparatiei Tale, si vor vesti puterea Ta,
12. ca sa faca cunoscut fiilor oamenilor puterea Ta, si stralucirea plina de slava a imparatiei Tale.
13. Imparatia Ta este o imparatie vecinica, si stapanirea Ta ramane in picioare in toate veacurile.
14. Domnul sprijineste pe toti ceice cad, si indreapta pe cei incovoiati.
15. Ochii tuturor nadajduiesc in Tine, si Tu le dai hrana la vreme.
16. Iti deschizi mana, si saturi dupa dorinta tot ce are viata.
17. Domnul este drept in toate caile Lui, si milostiv in toate faptele Lui.
18. Domnul este langa toti cei ce-L cheama, langa cei ce-L cheama cu toata inima.
19. El implineste dorintele celor ce se tem de El, le aude strigatul si-i scapa.
20. Domnul pazeste pe toti cei ce-L iubesc, si nimiceste pe toti cei rai.
21. Gura mea sa vesteasca lauda Domnului, si orice faptura sa binecuvanteze Numele Lui cel sfant in veci de veci!
2. In fie care zi Te voi binecuvanta, si voi lauda Numele Tau in veci de veci.
3. Mare este Domnul si foarte vrednic de lauda, si marimea Lui este nepatrunsa.
4. Fiecare neam de om sa laude lucrarile Tale, si sa vesteasca ispravile Tale cele mari!
5. Voi spune stralucirea slavita a maretiei Tale, si voi canta minunile Tale.
6. Oamenii vor vorbi de puterea Ta cea infricosata, si eu voi povesti marimea Ta.
7. Sa se trambiteze aducerea aminte de nemarginita Ta bunatate, si sa se laude dreptatea Ta!
8. Domnul este milostiv si plin de indurare, indelung rabdator si plin de bunatate.
9. Domnul este bun fata de toti, si indurarile Lui se intind peste toate lucrarile Lui.
10. Toate lucrarile Tale Te vor lauda, Doamne! Si credinciosii Tai Te vor binecuvanta.
11. Vor spune slava imparatiei Tale, si vor vesti puterea Ta,
12. ca sa faca cunoscut fiilor oamenilor puterea Ta, si stralucirea plina de slava a imparatiei Tale.
13. Imparatia Ta este o imparatie vecinica, si stapanirea Ta ramane in picioare in toate veacurile.
14. Domnul sprijineste pe toti ceice cad, si indreapta pe cei incovoiati.
15. Ochii tuturor nadajduiesc in Tine, si Tu le dai hrana la vreme.
16. Iti deschizi mana, si saturi dupa dorinta tot ce are viata.
17. Domnul este drept in toate caile Lui, si milostiv in toate faptele Lui.
18. Domnul este langa toti cei ce-L cheama, langa cei ce-L cheama cu toata inima.
19. El implineste dorintele celor ce se tem de El, le aude strigatul si-i scapa.
20. Domnul pazeste pe toti cei ce-L iubesc, si nimiceste pe toti cei rai.
21. Gura mea sa vesteasca lauda Domnului, si orice faptura sa binecuvanteze Numele Lui cel sfant in veci de veci!
Psalmul 144
1. (Un psalm al lui David.) Binecuvantat sa fie Domnul, Stanca mea, care-mi deprinde manile la lupta, degetele la batalie,
2. Binefacatorul meu si Cetatuia mea, Turnul meu de scapare si Izbavitorul meu, Scutul meu de adapost, care-mi supune pe poporul meu!
3. Doamne, ce este omul, ca sa iei cunostinta de el, fiul omului ca sa iei seama la el?
4. Omul este ca o suflare, zilele lui sunt ca umbra care trece.
5. Pleaca cerurile, Doamne, si pogoara-Te! Atinge muntii, ca sa fumege!
6. Fulgera, si risipeste pe vrajmasii mei! Arunca-Ti sagetile, si pune-i pe fuga!
7. Intinde-Ti manile de sus, izbaveste-ma si scapa-ma din apele cele mari, din mana fiilor celui strain,
8. a caror gura spune neadevaruri, si a caror dreapta este o dreapta mincinoasa.
9. Dumnezeule, Iti voi canta o cantare noua, Te voi lauda cu alauta cu zece coarde.
10. Tu, care dai imparatilor biruinta, care ai scapat de sabie ucigasa pe robul Tau David,
11. izbaveste-ma si scapa-ma din mana fiilor celui strain, a caror gura spune neadevaruri, si a caror dreapta este o dreapta mincinoasa!...
12. Fiii nostri sunt ca niste odrasle, cari cresc in tinereta lor; fetele noastre ca niste stalpi sapati frumos, cari fac podoaba caselor imparatesti.
13. Granarele noastre sunt pline, si gem de tot felul de merinde; turmele ni se inmultesc cu miile, cu zecile de mii, in campiile noastre:
14. vitelele noastre sunt prasitoare; nu-i nicio paguba, nicio robie, nici un tipat in ulitele noastre!
15. Ferice de poporul care sta astfel! Ferice de poporul, al carui Dumnezeu este Domnul!
2. Binefacatorul meu si Cetatuia mea, Turnul meu de scapare si Izbavitorul meu, Scutul meu de adapost, care-mi supune pe poporul meu!
3. Doamne, ce este omul, ca sa iei cunostinta de el, fiul omului ca sa iei seama la el?
4. Omul este ca o suflare, zilele lui sunt ca umbra care trece.
5. Pleaca cerurile, Doamne, si pogoara-Te! Atinge muntii, ca sa fumege!
6. Fulgera, si risipeste pe vrajmasii mei! Arunca-Ti sagetile, si pune-i pe fuga!
7. Intinde-Ti manile de sus, izbaveste-ma si scapa-ma din apele cele mari, din mana fiilor celui strain,
8. a caror gura spune neadevaruri, si a caror dreapta este o dreapta mincinoasa.
9. Dumnezeule, Iti voi canta o cantare noua, Te voi lauda cu alauta cu zece coarde.
10. Tu, care dai imparatilor biruinta, care ai scapat de sabie ucigasa pe robul Tau David,
11. izbaveste-ma si scapa-ma din mana fiilor celui strain, a caror gura spune neadevaruri, si a caror dreapta este o dreapta mincinoasa!...
12. Fiii nostri sunt ca niste odrasle, cari cresc in tinereta lor; fetele noastre ca niste stalpi sapati frumos, cari fac podoaba caselor imparatesti.
13. Granarele noastre sunt pline, si gem de tot felul de merinde; turmele ni se inmultesc cu miile, cu zecile de mii, in campiile noastre:
14. vitelele noastre sunt prasitoare; nu-i nicio paguba, nicio robie, nici un tipat in ulitele noastre!
15. Ferice de poporul care sta astfel! Ferice de poporul, al carui Dumnezeu este Domnul!
Psalmul 143
1. (Un psalm al lui David.) Doamne, asculta-mi rugaciunea, pleaca-Ti urechea la cererile mele! Asculta-ma in credinciosia si dreptatea Ta!
2. Nu intra la judecata cu robul Tau! Caci nici un om viu nu este fara prihana inaintea Ta.
3. Vrajmasul imi urmareste sufletul, imi calca viata in picioare la pamant: ma face sa locuiesc in intunerec, ca cei ce au murit de multa vreme.
4. Imi este mahnit duhul in mine, imi este turburata inima in launtrul meu.
5. Mi-aduc aminte de zilele de odinioara, ma gandesc la toate lucrarile Tale, cuget la lucrarea manilor Tale.
6. Imi intand manile spre Tine; imi suspina sufletul dupa Tine, ca un pamant uscat.
7. Grabeste de m'asculta, Doamne! Mi se topeste duhul: nu-mi ascunde Fata Ta! Caci as ajunge atunci ca cei ce se pogoara in groapa!
8. Fa-ma sa aud disdedimineata bunatatea Ta, caci ma incred in Tine. Arata-mi calea pe care trebuie sa umblu, caci la Tine imi inalt sufletul.
9. Scapa-ma de vrajmasii mei, Doamne, caci la Tine caut adapost.
10. Invata-ma sa fac voia Ta, caci Tu esti Dumnezeul meu. Duhul Tau cel bun sa ma calauzeasca pe calea cea dreapta!
11. Pentru Numele Tau, Doamne, invioreaza-ma; in dreptatea Ta, scoate-mi sufletul din necaz!
12. In bunatatea Ta, nimiceste pe vrajmasii mei, si perde pe toti protivnicii sufletului meu, caci eu sunt robul Tau.
2. Nu intra la judecata cu robul Tau! Caci nici un om viu nu este fara prihana inaintea Ta.
3. Vrajmasul imi urmareste sufletul, imi calca viata in picioare la pamant: ma face sa locuiesc in intunerec, ca cei ce au murit de multa vreme.
4. Imi este mahnit duhul in mine, imi este turburata inima in launtrul meu.
5. Mi-aduc aminte de zilele de odinioara, ma gandesc la toate lucrarile Tale, cuget la lucrarea manilor Tale.
6. Imi intand manile spre Tine; imi suspina sufletul dupa Tine, ca un pamant uscat.
7. Grabeste de m'asculta, Doamne! Mi se topeste duhul: nu-mi ascunde Fata Ta! Caci as ajunge atunci ca cei ce se pogoara in groapa!
8. Fa-ma sa aud disdedimineata bunatatea Ta, caci ma incred in Tine. Arata-mi calea pe care trebuie sa umblu, caci la Tine imi inalt sufletul.
9. Scapa-ma de vrajmasii mei, Doamne, caci la Tine caut adapost.
10. Invata-ma sa fac voia Ta, caci Tu esti Dumnezeul meu. Duhul Tau cel bun sa ma calauzeasca pe calea cea dreapta!
11. Pentru Numele Tau, Doamne, invioreaza-ma; in dreptatea Ta, scoate-mi sufletul din necaz!
12. In bunatatea Ta, nimiceste pe vrajmasii mei, si perde pe toti protivnicii sufletului meu, caci eu sunt robul Tau.
Psalmul 142
1. (O cantare a lui David. O rugaciune facuta cand era in pestera.) Cu glasul meu strig catre Domnul, cu glasul meu ma rog catre Domnul.
2. Imi vars necazul inaintea Lui, si-mi povestesc stramtorarea inaintea Lui.
3. Cand imi este mahnit duhul in mine, Tu imi cunosti cararea. Pe drumul pe care umblu, mi-au intins o cursa.
4. Arunca-Ti ochii la dreapta, si priveste! Nimeni nu ma mai cunoaste, orice scapare este pierduta pentru mine, nimanui nu-i pasa de sufletul meu.
5. Doamne, catre Tine strig, si zic: "Tu esti scaparea mea, partea mea de mostenire pe pamantul celor vii."
6. Ia aminte la strigatele mele, caci sunt nenorocit de tot. Izbaveste-ma de cei ce ma prigonesc, caci sunt mai tari decat mine.
7. Scoate-mi sufletul din temnita, ca sa laud Numele Tau! Cei neprihaniti vor veni sa ma inconjoare, cand imi vei face bine.
2. Imi vars necazul inaintea Lui, si-mi povestesc stramtorarea inaintea Lui.
3. Cand imi este mahnit duhul in mine, Tu imi cunosti cararea. Pe drumul pe care umblu, mi-au intins o cursa.
4. Arunca-Ti ochii la dreapta, si priveste! Nimeni nu ma mai cunoaste, orice scapare este pierduta pentru mine, nimanui nu-i pasa de sufletul meu.
5. Doamne, catre Tine strig, si zic: "Tu esti scaparea mea, partea mea de mostenire pe pamantul celor vii."
6. Ia aminte la strigatele mele, caci sunt nenorocit de tot. Izbaveste-ma de cei ce ma prigonesc, caci sunt mai tari decat mine.
7. Scoate-mi sufletul din temnita, ca sa laud Numele Tau! Cei neprihaniti vor veni sa ma inconjoare, cand imi vei face bine.
Psalmul 141
1. (Un psalm al lui David.) Doamne, eu Te chem; vino degraba la mine! Ia aminte la glasul meu, cand Te chem!
2. Ca tamaia sa fie rugaciunea mea inaintea Ta, si ca jertfa de seara sa fie ridicarea manilor mele!
3. Pune, Doamne, o straja inaintea gurii mele, si pazeste usa buzelor mele!
4. Nu-mi abate inima la lucruri rele, la fapte vinovate impreuna cu oamenii cari fac raul, si sa nu mananc din ospetele lor!
5. Loveasca-ma cel neprihanit, caci lovirea lui imi este binevenita; pedepseasca-ma, caci pedeapsa lui este ca untdelemnul turnat pe capul meu. Sa nu-mi intorc capul dela ea: dar rugaciunea mea se va inalta intr'una impotriva rautatii lor.
6. Cand li se vor pravali judecatorii dealungul stancilor, atunci vor asculta cuvintele mele, si vor vedea ca sunt placute.
7. Cum se brazdeaza si se spinteca pamantul, asa ni se risipesc oasele la gura mormantului.
8. De aceea, catre Tine, Doamne, Dumnezeule, imi indrept ochii, la Tine caut adapost; nu-mi parasi sufletul!
9. Pazeste-ma de cursa pe care mi-o intind ei, si de piedicile celor ce fac raul!
10. Sa cada cei rai in laturile lor, in timp ce eu sa scap!
2. Ca tamaia sa fie rugaciunea mea inaintea Ta, si ca jertfa de seara sa fie ridicarea manilor mele!
3. Pune, Doamne, o straja inaintea gurii mele, si pazeste usa buzelor mele!
4. Nu-mi abate inima la lucruri rele, la fapte vinovate impreuna cu oamenii cari fac raul, si sa nu mananc din ospetele lor!
5. Loveasca-ma cel neprihanit, caci lovirea lui imi este binevenita; pedepseasca-ma, caci pedeapsa lui este ca untdelemnul turnat pe capul meu. Sa nu-mi intorc capul dela ea: dar rugaciunea mea se va inalta intr'una impotriva rautatii lor.
6. Cand li se vor pravali judecatorii dealungul stancilor, atunci vor asculta cuvintele mele, si vor vedea ca sunt placute.
7. Cum se brazdeaza si se spinteca pamantul, asa ni se risipesc oasele la gura mormantului.
8. De aceea, catre Tine, Doamne, Dumnezeule, imi indrept ochii, la Tine caut adapost; nu-mi parasi sufletul!
9. Pazeste-ma de cursa pe care mi-o intind ei, si de piedicile celor ce fac raul!
10. Sa cada cei rai in laturile lor, in timp ce eu sa scap!
Psalmul 140
1. (Catre mai marele cantaretilor. Un psalm al lui David.) Scapa-ma, Doamne, de oamenii cei rai! Pazeste-ma de oamenii asupritori,
2. cari cugeta lucruri rele in inima lor, si sunt totdeauna gata sa atate razboiul!
3. Ei isi ascut limba ca un sarpe, au pe buze o otrava de naparca.
4. Pazeste-ma, Doamne, de mainile celui rau! Fereste-ma de oamenii asupritori, cari se gandesc sa ma doboare!
5. Niste ingamfati imi intind curse si laturi, pun retele dealungul drumului, si imi intind capcane. -(Oprire).
6. Eu zic Domnului: "Tu esti Dumnezeul meu! Ia aminte, Doamne, la glasul rugaciunilor mele!
7. Doamne, Dumnezeule, taria mantuirii mele, Tu-mi acoperi capul in ziua luptei."
8. Nu implini, Doamne, dorintele celui rau, nu lasa sa-i izbuteasca planurile, ca sa nu se faleasca! -(Oprire).
9. Asupra capului celor ce ma inconjoara sa cada nelegiuirea buzelor lor!
10. Carbuni aprinsi sa cada peste ei! In foc sa fie aruncati, in adancuri, de unde sa nu se mai scoale!
11. Omul cu limba mincinoasa nu se intareste pe pamant, si pe omul asupritor, nenorocirea il paste si-l duce la pierzanie.
12. Stiu ca Domnul face dreptate celui obijduit, dreptate celor lipsiti.
13. Da, cei neprihaniti vor lauda Numele Tau, oamenii fara prihana vor locui inaintea Ta.
2. cari cugeta lucruri rele in inima lor, si sunt totdeauna gata sa atate razboiul!
3. Ei isi ascut limba ca un sarpe, au pe buze o otrava de naparca.
4. Pazeste-ma, Doamne, de mainile celui rau! Fereste-ma de oamenii asupritori, cari se gandesc sa ma doboare!
5. Niste ingamfati imi intind curse si laturi, pun retele dealungul drumului, si imi intind capcane. -(Oprire).
6. Eu zic Domnului: "Tu esti Dumnezeul meu! Ia aminte, Doamne, la glasul rugaciunilor mele!
7. Doamne, Dumnezeule, taria mantuirii mele, Tu-mi acoperi capul in ziua luptei."
8. Nu implini, Doamne, dorintele celui rau, nu lasa sa-i izbuteasca planurile, ca sa nu se faleasca! -(Oprire).
9. Asupra capului celor ce ma inconjoara sa cada nelegiuirea buzelor lor!
10. Carbuni aprinsi sa cada peste ei! In foc sa fie aruncati, in adancuri, de unde sa nu se mai scoale!
11. Omul cu limba mincinoasa nu se intareste pe pamant, si pe omul asupritor, nenorocirea il paste si-l duce la pierzanie.
12. Stiu ca Domnul face dreptate celui obijduit, dreptate celor lipsiti.
13. Da, cei neprihaniti vor lauda Numele Tau, oamenii fara prihana vor locui inaintea Ta.
Psalmul 139
1. (Catre mai marele cantaretilor. Un psalm al lui David.) Doamne, Tu ma cercetezi de aproape si ma cunosti,
2. stii cand stau jos si cand ma scol, si de departe imi patrunzi gandul.
3. Stii cand umblu si cand ma culc, si cunosti toate caile mele.
4. Caci nu-mi ajunge cuvantul pe limba, si Tu, Doamne, il si cunosti in totul.
5. Tu ma inconjori pe dinapoi si pe dinainte, si-Ti pui mana peste mine.
6. O stiinta atat de minunata este mai pe sus de puterile mele: este prea inalta ca s'o pot prinde.
7. Unde ma voi duce departe de Duhul Tau, si unde voi fugi departe de Fata Ta?
8. Daca ma voi sui in cer, Tu esti acolo; daca ma voi culca in locuinta mortilor, iata-Te si acolo;
9. Daca voi lua aripile zorilor, si ma voi duce sa locuiesc la marginea marii,
10. si acolo mana Ta ma va calauzi, si dreapta Ta ma va apuca.
11. Daca voi zice: "Cel putin intunerecul ma va acoperi, -si se va face noapte lumina dimprejurul meu!"
12. Iata ca nici chiar intunerecul nu este intunecos pentru Tine; ci noaptea straluceste ca ziua, si intunerecul ca lumina.
13. Tu mi-ai intocmit rarunchii, Tu m'ai tesut in pantecele mamei mele:
14. Te laud ca sunt o faptura asa de minunata. Minunate sunt lucrarile Tale, si ce bine vede sufletul meu lucrul acesta!
15. Trupul meu nu era ascuns de Tine, cand am fost facut intr'un loc tainic, tesut in chip ciudat, ca in adancimile pamantului.
16. Cand nu eram decat un plod fara chip, ochii Tai ma vedeau; si in cartea Ta erau scrise toate zilele cari-mi erau randuite, mai inainte de a fi fost vreuna din ele.
17. Cat de nepatrunse mi se par gandurile Tale, Dumnezeule, si cat de mare este numarul lor!
18. Daca le numar, sunt mai multe decat boabele de nisip. Cand ma trezesc, sunt tot cu Tine.
19. O, Dumnezeule, de ai ucide pe cel rau! Departati-va dela mine, oameni setosi de sange!
20. Ei vorbesc despre Tine in chip nelegiuit, Iti iau Numele ca sa minta, ei, vrajmasii Tai!
21. Sa nu urasc eu, Doamne, pe cei ce Te urasc, si sa nu-mi fie scarba de cei ce se ridica impotriva Ta?
22. Da, ii urasc cu o ura desavarsita; ii privesc ca pe vrajmasi ai mei.
23. Cerceteaza-ma, Dumnezeule, si cunoaste-mi inima! Incearca-ma, si cunoaste-mi gandurile!
24. Vezi daca sunt pe o cale rea, si du-ma pe calea veciniciei!
2. stii cand stau jos si cand ma scol, si de departe imi patrunzi gandul.
3. Stii cand umblu si cand ma culc, si cunosti toate caile mele.
4. Caci nu-mi ajunge cuvantul pe limba, si Tu, Doamne, il si cunosti in totul.
5. Tu ma inconjori pe dinapoi si pe dinainte, si-Ti pui mana peste mine.
6. O stiinta atat de minunata este mai pe sus de puterile mele: este prea inalta ca s'o pot prinde.
7. Unde ma voi duce departe de Duhul Tau, si unde voi fugi departe de Fata Ta?
8. Daca ma voi sui in cer, Tu esti acolo; daca ma voi culca in locuinta mortilor, iata-Te si acolo;
9. Daca voi lua aripile zorilor, si ma voi duce sa locuiesc la marginea marii,
10. si acolo mana Ta ma va calauzi, si dreapta Ta ma va apuca.
11. Daca voi zice: "Cel putin intunerecul ma va acoperi, -si se va face noapte lumina dimprejurul meu!"
12. Iata ca nici chiar intunerecul nu este intunecos pentru Tine; ci noaptea straluceste ca ziua, si intunerecul ca lumina.
13. Tu mi-ai intocmit rarunchii, Tu m'ai tesut in pantecele mamei mele:
14. Te laud ca sunt o faptura asa de minunata. Minunate sunt lucrarile Tale, si ce bine vede sufletul meu lucrul acesta!
15. Trupul meu nu era ascuns de Tine, cand am fost facut intr'un loc tainic, tesut in chip ciudat, ca in adancimile pamantului.
16. Cand nu eram decat un plod fara chip, ochii Tai ma vedeau; si in cartea Ta erau scrise toate zilele cari-mi erau randuite, mai inainte de a fi fost vreuna din ele.
17. Cat de nepatrunse mi se par gandurile Tale, Dumnezeule, si cat de mare este numarul lor!
18. Daca le numar, sunt mai multe decat boabele de nisip. Cand ma trezesc, sunt tot cu Tine.
19. O, Dumnezeule, de ai ucide pe cel rau! Departati-va dela mine, oameni setosi de sange!
20. Ei vorbesc despre Tine in chip nelegiuit, Iti iau Numele ca sa minta, ei, vrajmasii Tai!
21. Sa nu urasc eu, Doamne, pe cei ce Te urasc, si sa nu-mi fie scarba de cei ce se ridica impotriva Ta?
22. Da, ii urasc cu o ura desavarsita; ii privesc ca pe vrajmasi ai mei.
23. Cerceteaza-ma, Dumnezeule, si cunoaste-mi inima! Incearca-ma, si cunoaste-mi gandurile!
24. Vezi daca sunt pe o cale rea, si du-ma pe calea veciniciei!
Psalmul 138
1. (Un psalm al lui David.) Te laud din toata inima, cant laudele Tale inaintea dumnezeilor.
2. Ma inchin in Templul Tau cel sfant, si laud Numele Tau, pentru bunatatea si credinciosia Ta, caci Ti s-a marit faima prin implinirea fagaduintelor Tale.
3. In ziua cand Te-am chemat, m'ai ascultat, m'ai imbarbatat si mi-ai intarit sufletul.
4. Toti imparatii pamantului Te vor lauda, Doamne, cand vor auzi cuvintele gurii Tale;
5. ei vor lauda caile Domnului, caci mare este slava Domnului!
6. Domnul este inaltat: totus vede pe cei smeriti, si cunoaste de departe pe cei ingamfati.
7. Cand umblu in mijlocul stramtorarii, Tu ma inviorezi, Iti intinzi mana spre mania vrajmasilor mei, si dreapta Ta ma mantuieste.
8. Domnul va sfarsi ce a inceput pentru mine. Doamne, bunatatea Ta tine in veci: nu parasi lucrarile manilor Tale.
2. Ma inchin in Templul Tau cel sfant, si laud Numele Tau, pentru bunatatea si credinciosia Ta, caci Ti s-a marit faima prin implinirea fagaduintelor Tale.
3. In ziua cand Te-am chemat, m'ai ascultat, m'ai imbarbatat si mi-ai intarit sufletul.
4. Toti imparatii pamantului Te vor lauda, Doamne, cand vor auzi cuvintele gurii Tale;
5. ei vor lauda caile Domnului, caci mare este slava Domnului!
6. Domnul este inaltat: totus vede pe cei smeriti, si cunoaste de departe pe cei ingamfati.
7. Cand umblu in mijlocul stramtorarii, Tu ma inviorezi, Iti intinzi mana spre mania vrajmasilor mei, si dreapta Ta ma mantuieste.
8. Domnul va sfarsi ce a inceput pentru mine. Doamne, bunatatea Ta tine in veci: nu parasi lucrarile manilor Tale.
Psalmul 137
1. Pe malurile raurilor Babilonului, sedeam jos si plangeam, cand ne aduceam aminte de Sion.
2. In salciile din tinutul acela ne atarnaseram arfele.
3. Caci acolo, biruitorii nostri ne cereau cantari, si asupritorii nostri ne cereau bucurie, zicand: "Cantati-ne cateva din cantarile Sionului!"
4. Cum sa cantam noi cantarile Domnului pe un pamant strain?
5. Daca te voi uita, Ierusalime, sa-si uite dreapta mea destoinicia ei!
6. Sa mi se lipeasca limba de cerul gurii, daca nu-mi voi aduce aminte de tine, daca nu voi face din Ierusalim culmea bucuriei mele!
7. Adu-Ti aminte, Doamne, de copiii Edomului, cari, in ziua nenorocirii Ierusalimului, ziceau: "Radeti-l, radeti-l din temelii!"
8. Ah! fiica Babilonului, sortita pustiirii, ferice de cine-ti va intoarce la fel raul pe care ni l-ai facut!
9. Ferice de cine va apuca pe pruncii tai, si-i va zdrobi de stanca!
2. In salciile din tinutul acela ne atarnaseram arfele.
3. Caci acolo, biruitorii nostri ne cereau cantari, si asupritorii nostri ne cereau bucurie, zicand: "Cantati-ne cateva din cantarile Sionului!"
4. Cum sa cantam noi cantarile Domnului pe un pamant strain?
5. Daca te voi uita, Ierusalime, sa-si uite dreapta mea destoinicia ei!
6. Sa mi se lipeasca limba de cerul gurii, daca nu-mi voi aduce aminte de tine, daca nu voi face din Ierusalim culmea bucuriei mele!
7. Adu-Ti aminte, Doamne, de copiii Edomului, cari, in ziua nenorocirii Ierusalimului, ziceau: "Radeti-l, radeti-l din temelii!"
8. Ah! fiica Babilonului, sortita pustiirii, ferice de cine-ti va intoarce la fel raul pe care ni l-ai facut!
9. Ferice de cine va apuca pe pruncii tai, si-i va zdrobi de stanca!
Psalmul 136
1. Laudati pe Domnul, caci este bun, caci in veac tine indurarea Lui!
2. Laudati pe Dumnezeul dumnezeilor, caci in veac tine indurarea Lui!
3. Laudati pe Domnul domnilor, caci in veac tine indurarea Lui!
4. Pe Cel ce singur face minuni mari, caci in veac tine indurarea Lui!
5. Pe Cel ce a facut cerurile cu pricepere, caci in veac tine indurarea Lui!
6. Pe cel ce a intins pamantul pe ape, caci in veac tine indurarea Lui!
7. Pe Cel ce a facut luminatori mari, caci in veac tine indurarea Lui!
8. Soarele, ca sa stapaneasca ziua, caci in veac tine indurarea Lui!
9. Luna si stelele, ca sa stapaneasca noaptea, caci in veac tine indurarea Lui!
10. Pe Cel ce a lovit pe Egipteni in intaii lor nascuti, caci in veac tine indurarea Lui!
11. Si a scos pe Israel din mijlocul lor, caci in veac tine indurarea Lui!
12. Cu mana tare si cu brat intins, caci in veac tine indurarea Lui!
13. Pe Cel ce a taiat in doua marea Rosie, caci in veac tine indurarea Lui!
14. Care a trecut pe Israel prin mijlocul ei, caci in veac tine indurarea Lui!
15. Si a aruncat pe Faraon si ostirea lui in marea Rosie, caci in veac tine indurarea Lui!
16. Pe Cel ce a calauzit pe poporul Sau in pustie, caci in veac tine indurarea Lui!
17. Pe Cel ce a lovit imparati mari, caci in veac tine indurarea Lui!
18. Pe Cel ce a ucis imparati puternici, caci in veac tine indurarea Lui!
19. Pe Sihon, imparatul Amoritilor, caci in veac tine indurarea Lui!
20. Si pe Og, imparatul Basanului, caci in veac tine indurarea Lui!
21. Si le-a dat tara de mostenire, caci in veac tine indurarea Lui!
22. De mostenire robului Sau Israel, caci in veac tine indurarea Lui!
23. Pe Cel ce Si-a adus aminte de noi, cand eram smeriti, caci in veac tine indurarea Lui!
24. Si ne-a izbavit de asupritorii nostri, caci in veac tine indurarea Lui!
25. Pe Cel ce da hrana oricarei fapturi, caci in veac tine indurarea Lui!
26. Laudati pe Dumnezeul cerurilor, caci in veac tine indurarea Lui!
2. Laudati pe Dumnezeul dumnezeilor, caci in veac tine indurarea Lui!
3. Laudati pe Domnul domnilor, caci in veac tine indurarea Lui!
4. Pe Cel ce singur face minuni mari, caci in veac tine indurarea Lui!
5. Pe Cel ce a facut cerurile cu pricepere, caci in veac tine indurarea Lui!
6. Pe cel ce a intins pamantul pe ape, caci in veac tine indurarea Lui!
7. Pe Cel ce a facut luminatori mari, caci in veac tine indurarea Lui!
8. Soarele, ca sa stapaneasca ziua, caci in veac tine indurarea Lui!
9. Luna si stelele, ca sa stapaneasca noaptea, caci in veac tine indurarea Lui!
10. Pe Cel ce a lovit pe Egipteni in intaii lor nascuti, caci in veac tine indurarea Lui!
11. Si a scos pe Israel din mijlocul lor, caci in veac tine indurarea Lui!
12. Cu mana tare si cu brat intins, caci in veac tine indurarea Lui!
13. Pe Cel ce a taiat in doua marea Rosie, caci in veac tine indurarea Lui!
14. Care a trecut pe Israel prin mijlocul ei, caci in veac tine indurarea Lui!
15. Si a aruncat pe Faraon si ostirea lui in marea Rosie, caci in veac tine indurarea Lui!
16. Pe Cel ce a calauzit pe poporul Sau in pustie, caci in veac tine indurarea Lui!
17. Pe Cel ce a lovit imparati mari, caci in veac tine indurarea Lui!
18. Pe Cel ce a ucis imparati puternici, caci in veac tine indurarea Lui!
19. Pe Sihon, imparatul Amoritilor, caci in veac tine indurarea Lui!
20. Si pe Og, imparatul Basanului, caci in veac tine indurarea Lui!
21. Si le-a dat tara de mostenire, caci in veac tine indurarea Lui!
22. De mostenire robului Sau Israel, caci in veac tine indurarea Lui!
23. Pe Cel ce Si-a adus aminte de noi, cand eram smeriti, caci in veac tine indurarea Lui!
24. Si ne-a izbavit de asupritorii nostri, caci in veac tine indurarea Lui!
25. Pe Cel ce da hrana oricarei fapturi, caci in veac tine indurarea Lui!
26. Laudati pe Dumnezeul cerurilor, caci in veac tine indurarea Lui!
Psalmul 135
1. Laudati pe Domnul! Laudati Numele Domnului, laudati-l, robi ai Domnului,
2. cari stati in Casa Domnului, in curtile Casei Dumnezeului nostru!
3. Laudati pe Domnul, caci Domnul este bun; cantati Numele Lui, caci este binevoitor.
4. Caci Domnul Si-a ales pe Iacov, pe Israel, ca sa fie al Lui.
5. Stiu ca Domnul este mare, si ca Domnul nostru este mai pe sus de toti dumnezeii.
6. Domnul face tot ce vrea in ceruri si pe pamant, in mari si in toate adancurile.
7. El ridica norii dela marginile pamantului, da nastere la fulgere si ploaie, si scoate vantul din camarile lui.
8. El a lovit pe intaii nascuti ai Egiptului, dela oameni pana la dobitoace.
9. A trimes semne si minuni, in mijlocul tau, Egiptule: impotrivalui Faraon si impotriva tuturor slujitorilor lui.
10. A lovit multe neamuri, si a ucis imparati puternici:
11. pe Sihon, imparatul Amoritilor, pe Og, imparatul Basanului, si pe toti imparatii Canaanului;
12. si le-a dat tara de mostenire, de mostenire poporului Sau Israel.
13. Doamne, Numele Tau ramane pe vecie; Doamne, pomenirea Ta tine din neam in neam,
14. caci Domnul va judeca pe poporul Sau, si va avea mila de robii Sai.
15. Idolii neamurilor sunt argint si aur, lucrare facuta de manile oamenilor.
16. Au gura, si nu vorbesc, au ochi, si nu vad,
17. au urechi, si totus n'aud, da, n'au suflare in gura.
18. Ca ei sunt cei ce-i fac, toti cei ce se incred in ei.
19. Casa lui Israel, binecuvantati pe Domnul! Casa lui Aaron, binecuvantati pe Domnul!
20. Casa lui Levi, binecuvantati pe Domnul! Cei ce va temeti de Domnul, binecuvantati pe Domnul!
21. Domnul sa fie binecuvantat din Sion, El, care locuieste in Ierusalim! Laudati pe Domnul!
2. cari stati in Casa Domnului, in curtile Casei Dumnezeului nostru!
3. Laudati pe Domnul, caci Domnul este bun; cantati Numele Lui, caci este binevoitor.
4. Caci Domnul Si-a ales pe Iacov, pe Israel, ca sa fie al Lui.
5. Stiu ca Domnul este mare, si ca Domnul nostru este mai pe sus de toti dumnezeii.
6. Domnul face tot ce vrea in ceruri si pe pamant, in mari si in toate adancurile.
7. El ridica norii dela marginile pamantului, da nastere la fulgere si ploaie, si scoate vantul din camarile lui.
8. El a lovit pe intaii nascuti ai Egiptului, dela oameni pana la dobitoace.
9. A trimes semne si minuni, in mijlocul tau, Egiptule: impotrivalui Faraon si impotriva tuturor slujitorilor lui.
10. A lovit multe neamuri, si a ucis imparati puternici:
11. pe Sihon, imparatul Amoritilor, pe Og, imparatul Basanului, si pe toti imparatii Canaanului;
12. si le-a dat tara de mostenire, de mostenire poporului Sau Israel.
13. Doamne, Numele Tau ramane pe vecie; Doamne, pomenirea Ta tine din neam in neam,
14. caci Domnul va judeca pe poporul Sau, si va avea mila de robii Sai.
15. Idolii neamurilor sunt argint si aur, lucrare facuta de manile oamenilor.
16. Au gura, si nu vorbesc, au ochi, si nu vad,
17. au urechi, si totus n'aud, da, n'au suflare in gura.
18. Ca ei sunt cei ce-i fac, toti cei ce se incred in ei.
19. Casa lui Israel, binecuvantati pe Domnul! Casa lui Aaron, binecuvantati pe Domnul!
20. Casa lui Levi, binecuvantati pe Domnul! Cei ce va temeti de Domnul, binecuvantati pe Domnul!
21. Domnul sa fie binecuvantat din Sion, El, care locuieste in Ierusalim! Laudati pe Domnul!
Psalmul 134
1. (O cantare a treptelor.) Iata, binecuvantati pe Domnul, toti robii Domnului, cari stati noaptea in Casa Domnului!
2. Ridicati-va manile spre sfantul locas, si binecuvantati pe Domnul!
3. Domnul sa te binecuvinteze din Sion, El, care a facut cerurile si pamantul!
2. Ridicati-va manile spre sfantul locas, si binecuvantati pe Domnul!
3. Domnul sa te binecuvinteze din Sion, El, care a facut cerurile si pamantul!
Psalmul 133
1. (O cantare a treptelor. Un psalm al lui David.) Iata, ce placut si ce dulce este sa locuiasca fratii impreuna!
2. Este ca untdelemnul de pret, care, turnat pe capul lui, se pogoara pe barba, pe barba lui Aaron, se pogoara pe marginea vesmintelor lui.
3. Este ca roua Hermonului, care se pogoara pe muntii Sionului, caci acolo da Domnul binecuvantarea, viata, pentru vecinicie.
2. Este ca untdelemnul de pret, care, turnat pe capul lui, se pogoara pe barba, pe barba lui Aaron, se pogoara pe marginea vesmintelor lui.
3. Este ca roua Hermonului, care se pogoara pe muntii Sionului, caci acolo da Domnul binecuvantarea, viata, pentru vecinicie.
Psalmul 132
1. (O cantare a treptelor.) Doamne, adu-Ti aminte de David, si de toate necazurile lui!
2. Adu-Ti aminte cum a jurat el Domnului, si a facut urmatoarea juruinta Puternicului lui Iacov:
3. "Nu voi intra in cortul in care locuiesc, nu ma voi sui in patul in care ma odihnesc,
4. nu voi da somn ochilor mei, nici atipire pleoapelor mele,
5. pana nu voi gasi un loc pentru Domnul, o locuinta pentru Puternicul lui Iacov."
6. Iata, am auzit vorbindu-se despre el la Efrata, l-am gasit in ogorul Iaar...
7. "Haidem la locuinta Lui, sa ne inchinam inaintea asternutului picioarelor Lui!...
8. Scoala-Te, Doamne, vino la locul tau de odihna, Tu si Chivotul maretiei Tale!
9. Preotii Tai sa se imbrace in neprihanire, si credinciosii Tai sa scoata strigate de bucurie!
10. Pentru robul Tau David, nu lepada pe unsul Tau!"
11. Domnul a jurat lui David adevarul, si nu Se va intoarce dela ce a jurat: "Voi pune pe scaunul tau de domnie un fiu din trupul tau.
12. Daca fiii tai vor pazi legamantul Meu, si invataturile Mele, pe cari li le voi da, vor sedea si fiii lor in veci pe scaunul tau de domnie."
13. Da, Domnul a ales Sionul, l-a dorit ca locuinta a Lui, si a zis:
14. "Acesta este locul Meu de odihna pe vecie; voi locui in el, caci l-am dorit.
15. Ii voi binecuvanta din belsug hrana, voi satura cu pane pe saracii lui.
16. Voi imbraca in mantuire pe preotii lui, si credinciosii lui vor scoate strigate de bucurie.
17. Acolo voi inalta puterea lui David, voi pregati o candela unsului Meu,
18. voi imbraca cu rusine pe vrajmasii lui, si peste el va straluci cununa lui."
2. Adu-Ti aminte cum a jurat el Domnului, si a facut urmatoarea juruinta Puternicului lui Iacov:
3. "Nu voi intra in cortul in care locuiesc, nu ma voi sui in patul in care ma odihnesc,
4. nu voi da somn ochilor mei, nici atipire pleoapelor mele,
5. pana nu voi gasi un loc pentru Domnul, o locuinta pentru Puternicul lui Iacov."
6. Iata, am auzit vorbindu-se despre el la Efrata, l-am gasit in ogorul Iaar...
7. "Haidem la locuinta Lui, sa ne inchinam inaintea asternutului picioarelor Lui!...
8. Scoala-Te, Doamne, vino la locul tau de odihna, Tu si Chivotul maretiei Tale!
9. Preotii Tai sa se imbrace in neprihanire, si credinciosii Tai sa scoata strigate de bucurie!
10. Pentru robul Tau David, nu lepada pe unsul Tau!"
11. Domnul a jurat lui David adevarul, si nu Se va intoarce dela ce a jurat: "Voi pune pe scaunul tau de domnie un fiu din trupul tau.
12. Daca fiii tai vor pazi legamantul Meu, si invataturile Mele, pe cari li le voi da, vor sedea si fiii lor in veci pe scaunul tau de domnie."
13. Da, Domnul a ales Sionul, l-a dorit ca locuinta a Lui, si a zis:
14. "Acesta este locul Meu de odihna pe vecie; voi locui in el, caci l-am dorit.
15. Ii voi binecuvanta din belsug hrana, voi satura cu pane pe saracii lui.
16. Voi imbraca in mantuire pe preotii lui, si credinciosii lui vor scoate strigate de bucurie.
17. Acolo voi inalta puterea lui David, voi pregati o candela unsului Meu,
18. voi imbraca cu rusine pe vrajmasii lui, si peste el va straluci cununa lui."
Psalmul 131
1. (O cantare a treptelor. Un psalm al lui David.) Doamne, eu n'am o inima ingamfata, nici priviri trufase, nu ma indeletnicesc cu lucruri prea mari si prea inalte pentru mine.
2. Dimpotriva, sufletul imi este linistit si potolit, ca un copil intercat, care sta langa mama-sa; da, sufletul meu este ca un copil intercat.
3. Pune-ti nadejdea in Domnul, Israele, de acum si pana in veac!
2. Dimpotriva, sufletul imi este linistit si potolit, ca un copil intercat, care sta langa mama-sa; da, sufletul meu este ca un copil intercat.
3. Pune-ti nadejdea in Domnul, Israele, de acum si pana in veac!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)