Psalmul 17

1. (O rugaciune a lui David.) Doamne, asculta-mi pricina nevinovata, ia aminte la strigatele mele, pleaca urechea la rugaciunea mea, facuta cu buze neprefacute!

2. Sa se arate dreptatea mea inaintea Ta, si sa priveasca ochii Tai neprihanirea mea!

3. Daca imi vei cerca inima, daca o vei cerceta noaptea, daca ma vei incerca, nu vei gasi nimic: caci ce-mi iese din gura, aceea si gandesc.

4. Cat priveste legaturile cu oamenii, eu, dupa cuvantul buzelor Tale, ma feresc de calea celor asupritori;

5. pasii mei stau neclintiti pe cararile Tale, si nu mi se clatina picioarele.

6. Strig catre Tine, caci m'asculti, Dumnezeule! Pleaca-Ti urechea spre mine, asculta cuvantul meu!

7. Arata-Ti bunatatea Ta cea minunata, Tu, care scapi pe cei ce cauta adapost, si-i izbavesti de protivnicii lor, prin dreapta Ta!

8. Pazeste-ma ca lumina ochiului, ocroteste-ma, la umbra aripilor Tale,

9. de cei rai, cari ma prigonesc, de vrajmasii mei de moarte, cari ma impresoara.

10. Ei isi inchid inima, au cuvintele semete in gura.

11. Se tin de pasii mei, ma inconjoara chiar, ma pandesc ca sa ma tranteasca la pamant.

12. Parca ar fi un leu lacom dupa prada, un pui de leu, care sta la panda in culcusul lui.

13. Scoala-te, Doamne, iesi inaintea vrajmasului, doboara-l! Izbaveste-ma de cel rau cu sabia Ta!

14. Scapa-ma de oameni, cu mana Ta, Doamne, de oamenii lumii acesteia, cari isi au partea lor in viata aceasta, si carora le umpli pantecele cu bunatatile Tale. Copiii lor sunt satui si prisosul lor il lasa pruncilor lor.

15. Dar eu, in nevinovatia mea, voi vedea Fata Ta: cum ma voi trezi, ma voi satura de chipul Tau.